Selecția proverbelor, zicerilor și idiomelor Trentino cele mai utilizate în Trentino, inclusiv traducerea în italiană, ca mărturie a înțelepciunii poporului său.
Idilele Trentino
- Apa sfântă face foarte puțin atât de mult. (Apa sfântă este bună pentru puțin sau mult)
- Pan și spus nus magnar. (Pâinea și nucile se mănâncă de noii născuți)
- Fà pecà tant chi chestii care ne-au prins scara. (Este un păcat atât cei care fură, cât și cei care țin scara)
- Baso de dòna varda că el te 'ncoiòna. (Kiss of woman watch that you stufies you)
- Dacă așteptați adevărul pleacă de la cel mai mic din aprox. (Dacă vrei să afli adevărul, mergi la cel mai mic din casă)
- Love el face saltul, famul este și mai mare. (Dragostea te face să sari, dar foamea te face mai înaltă)
- Te ajut cu cincizeci de sfaturi. (Ajutor mai bun decât cincizeci de sfaturi)
- Medizina mea este să-ți spun că trece. (Cel mai bun medicament este să aștepți să treacă)
- Este mai scump în nu rabios decât „n da dispetos. (Un furios nu este mai bun decât un rău da)
- Balar senza grumial este ca polenta magnară fără sal. (Dansul fără șorț este ca și cum ai mânca polenta fără sare)
Citiri recomandate- Proverbe ebraice: zicale și idiomuri
- Proverbe eskimoase: zicale și idiomuri
- Proverbe românești: zicale și idiomuri
- Proverbe despre fericire: ziceri populare
- Proverbe calabre: zicale și idiomuri
- Met în piocio 'n făina care cred că este deventà și nu molinàr. (Pune un păducel în făină, va crede că s-a transformat într-un moară)
- Le spazzadòre növe spàzza sempro bèn. (Noul măturator de stradă mătura întotdeauna bine zăpada)
- Parar via la néf și copar la zènt sunt misterele făcute pentru gnènt. (Eliminarea zăpezii și uciderea sunt lucruri inutile)
- Dă-mi soto linzòi, se pare și mare en do che te vòi. (Femeia mea sub cearșafuri, tată și mamă oriunde doriți)
- Gropi, secerare și dòne, trebuie să te torli cu oase. (Cu noduri, încuietori și femei, trebuie să ai răbdare)
- El pra 'face' vaca și vaca face 'l pra'. (Lunca face vaca și vaca face gazonul)
A spus Trentino
- Pâine, vin și zoca și lasa che el dim. (Pâine, vin și un foc frumos de bușteni. Și lăsați-o să ningă afară)
- Aveți încredere în ceea ce privește șchiopul și șoldul, dar nici un fir de le dòne dal cul bass. (Puteți avea încredere și în vulpe și în ghiozdan, dar nu și în femeile cu fundul jos)
- Gata, ani și biceri dacă nu contezi niciodată. (Femeile, anii și ochelarii nu contează niciodată)
- Cine are braga plătește, cine are haine se bucură de petrecere. (Cine are pantaloni plătește, cine are halatul se bucură de petrecere)
- La donații și la scări, dacă balanta nu-și întoarce niciodată spatele. (Este de preferat să nu întoarceți niciodată spatele pe femei și scări)
- El gal Sunt ceasul fermierului. (Cocoșul este ceasul deșteptător al fermierului)
- Ești conștient de asta, precum gatìzolul: ce are ghe și cine nu-l are. (Conștiința este ca și căpușa: există cei care o au și cei care nu o au)
- El temp, el cul e i siori fac ce vreau. (Timpul, fundul și bogații fac ce vor)
- Un ròbar ghe vol pantofi hoți. (Fura ia pantofi de hoți)
- Ca 'fără om, mașină fără timon. (Casă fără om, căruță fără cârme)
- Bisògn mòver el withl se se poate vedeafatòs someòs. (Trebuie să vă mișcați fundul dacă doriți să vedeți ceva făcut)
- Vèdova inamorada, ceaiuri de durada mică. (Văduva îndrăgostită, are o durată mică)
- Co ciacere nu dacă plătește nr. (Cu chatul nu plătește nimeni)
- Cu en po 'de bale și en po po de adevăr dacă ceaiuri pentru a la cà. (Cu puțină balotă și puțin adevăr, casa rămâne în picioare)
- Crucea polentă și o dă goală este ruina omului. (Polenta brută și femeia goală sunt ruina bărbatului)
- Val de pù in gran de pèver che en fort de asem. (Un bob de ardei valorează mai mult decât un măgar)
Proverbe Trentino
- Vendro arivada, estima guadada. (Vinerea a sosit, săptămâna peste)
- Cu gnènt nu, dacă nu se întâmplă. (Nimic nu se face cu nimic)
- Val pu un muncitor care lucrează care comandă. (Unul care lucrează valorează mai mult de o sută care poruncește)
- Cine nu știe să facă botéga sèra. (Cei care nu își pot face treaba își închid magazinul)
- O dă ca „l temp: îl schimbă în fiecare moment. (Femeia este ca vremea: se schimbă în fiecare moment)
- Taximetristul este ca „curva: dacă nu” mușcă din nou și mușcă mâine. (Taximetristul este ca câinele: dacă nu mușcă azi, mușcă mâine)
- El temp, el cul e i siori fac ce vreau. (Timpul, fundul și bogații fac ce vor)
- Cine te laudă în facia scrifa drè ala schena. (Cine te laudă în față, îți zgârie spatele)
- En casa strenzi, en viazo spendi, en malatia spandi. (Acasă economisești, în timp ce călătorești petreci, când petreci bolnav)
- Emprometrul este fradelul atenderului mal. (Făgăduința este fratele de a nu păstra)
- Dacă ai suferi de durerile iadului, Trento vara, Feltre iarna. (Dacă vrei să suferi durerile iadului, Trento vara, Feltre iarna)
- Cei care fac puțini merg la închisoare, cei care au atâta grijă. (Cei care fură puțin merg la închisoare, cei care fură mult fac carieră)
- Fiecare sat este cunoscut, fiecare bonigol este cunoscut. (Fiecare țară are obiceiul ei, fiecare buric are burtica)
- Cine a torturat-o cel mai tare. (Cine greșește țipă mai tare)
- El temp dei ne’spoi the ven for all. (Timpul medarilor este pentru toată lumea)
- Nu e soldat cu fiecare armă pe care o face. (Pentru un soldat bun, fiecare armă este în regulă)
