Selecția proverbelor, cuvintelor și idiomelor apuliene cele mai utilizate în Puglia, inclusiv traducerea în italiană, ca mărturie a înțelepciunii poporului său.
Idolii apuliene
- Nu merge n-gase de varviire nu acchie lusce, nici cannelìire. (În casele de frizerie nu există lumini sau lumânări)
- Face chiù meracule na votte de vine ca na biserici din Sante. (Un butoi de vin face mai multe minuni decât o biserică a Sfinților)
- U scarpàre ticche și tticche sèmbe fatìche și mmà iè rricche. (Cazolaio „ticche e tticche” funcționează întotdeauna și nu este niciodată bogat)
- Criste le feuce și u diavue accòcchie. (Hristos îi face, diavolul îi împerechează)
- Arta este ciardìne: nu există acuègghie la sère, exactègghie la matìne. (Arta este grădină: dacă nu te ridici seara, ridică dimineața)
- U che ve o strazzat. (Câinele merge la zdrență)
- Viàte a cchèdda case addò stà na chièreca rase. (Fericită acea familie din care face parte un preot)
- De la u mbriàeche puète nowie nu bbecchiere de mìere, de la u canarèute nam buète nowie nu mùezzeche. (Un bețivan vă va oferi întotdeauna un pahar de vin, lacomul nu vă va oferi nici măcar o singură firimitură)
- Canàte, fabrică lavàte; sròche e nnòre, spina cammaràte. (Cumnata, fata spălată; soacra și nora, spini otrăvitori)
- Vaele cchièu a ssapà dòece cânda ssapàie fateghè. (Este mai capabil să convingă decât să știe să funcționeze)
Citiri recomandate- Proverbe ebraice: zicale și idiomuri
- Proverbe eskimoase: zicale și idiomuri
- Proverbe românești: zicale și idiomuri
- Proverbe despre fericire: ziceri populare
- Proverbe calabre: zicale și idiomuri
- O mègghie amìche la mègghia petràte. (Pentru cel mai bun prieten cea mai bună piatră)
- La chessciènze se cec la calzzètte, moșe lunghe e mmò iè strètte. (Conștiința este ca un ciorap: acum este largă, acum este strânsă)
- Că tu russe era credincios, chiar și că diàuue era senggère. (Dacă părul roșu ar fi credincios, diavolul ar fi, de asemenea, sincer)
- Càngene le senatùre; dar canzzène este aceeași. (Jucătorii se schimbă, dar melodia este întotdeauna aceeași)
- Ne ceai Fàccia toste se marìte și Fèmmena onèste arremàne zìte. (Cine este desfrânat se căsătorește și femeia cinstită rămâne un spinster)
Zicale apuliene
- U pedùcchie prime te sòrchie u ssanghe și ppò te sbrevòggne. (Pădușul îți suge mai întâi sângele apoi te rușinează)
- Na fèmmene, na pàbbere și nu puerche fàscene reveldà nu paìse. (O femeie, o rață și un porc pornește o țară)
- Decève tatà granne: „Nessciùne bbène dure cìind’anne”. (Bunicul a spus: „Niciun bun nu durează o sută de ani”)
- Femmene captìge chiànge u muèrte și ppènze sau trăiește. (Văduva plânge morții și gândește în viață)
- Cambbàne de Manfredònie spune: "Damme ca te dogghe". (A spus clopotul din Manfredonia: „Dă-mi ce-ți dau”)
- Ci téne terrìse sèmbe conde ci téne megghièra bbone sèmbe cande. (Cine are bani contează întotdeauna, cine are soția frumoasă cântă întotdeauna)
- Ce tu uè fadegà Amèrghe iè ddò și Armerghè iè ddà. (Dacă doriți să lucrați, America este aici și America este acolo)
- Ce zestre bbrutte dacă pìgghie, merge pe mmète grane eppàgghie pìgghie. (Cine pentru zestre se căsătorește cu o femeie urâtă în loc de grâu culege paie)
- Ce l'ammìdie iève tìggne tutti u munne iève teggnùse. (Dacă invidia ar fi inelară, lumea întreagă ar fi lemnoasă)
- Ciùcce sàarràghene și varrìle dacă sfàsscene. (Măgarii se bat și butoaiele se destramă)
- U pòdece iìnd la farìne se crète malenàre. (Puricele din făină se crede că este moara)
- Quànne u vove non vole arà, all sscìue nge pàrne stèrte. (Atunci când boul nu vrea să arate, toate jocurile îi par incomode)
- Ci te vète mbecàte te vène ttrà le pìite. (Cine te vede atârnat vine să-ți tragă picioarele)
- Dacă mănânci pulpă, sava spezzuà u usese. (Cine mănâncă pulpa trebuie să-și înfășoare osul)
- Sacche vacànde non ze respectce m-bbìite. (Sacul gol nu stă în picioare)
Proverbe apuliene
- U mèste d’àssce fasce crusce și ammène abbàssce. (Tâmplarul trimite semnele crucii pe care le face și fără pâine)
- La salùte iè nu tresòre ca nessciùne sape canòssce. (Sănătatea este o comoară pe care nimeni nu o poate recunoaște)
- Na mamme schimbă unghiile cinte și ccìnde unghii non gàmbene na mamme. (O mamă ajută o sută de copii și o sută de copii nu ajută o mamă)
- Capacitate puternică de apă cu capcană, apă fină. (Apa puternică depășește haina, apa fină ajunge la rinichi)
- Mama își înfășoară unghiile și bătrânii soți. (Mama ridică fiice și vecinul le căsătorește)
- Cìile pegherìne ce non ghìove la sère aproape la matìne. (Cerul oilor: dacă nu plouă seara, va ploua dimineața)
- Lùnge u usese ca la ròte camìne. (Ungeți roata care merge)
- Ne dezvăluim cole merì, nu vole stènne le pìite. (Cei care spun că vor să moară nu vor să-și întindă picioarele)
- La ca ca ze ze mesùre, pìcche tìimbe adùre. (Lucrul care nu este măsurat durează puțin)
- Mègghie cape de sarde ca ièsse de balène. (Mai bine capul de sardină decât osul de balenă)
- Addò c'ive și non reffùnne oggne e ccose iàcchie u fùnne. (Acolo unde te îndepărtezi și nu te întorci, totul își găsește fundul)
- Sea, fèmmene și ffuèche, fusionați quànde aproape puète. (Din mare, femeie și foc, scapă cât poți)
- Sparàggne la farìne quànne u sacche stà pășit. (Salvați făina când sacul este plin)
- Na lucrurile asumate de „Le leindeinde”, bine cunoscutul de cinde. (Un lucru a ieșit din dinți, mai mult de o sută îl știu)
- Desìggne de poverìidde non arrièsscene mà. (Proiectele săracilor nu se realizează niciodată)
- Chiàcchire e pallùne vàlne nu solde l'une. (Chatul și bile sunt în valoare de un ban fiecare)
- Lùne sule fu ggiùste și a fost pus n-gròsce. (Numai unul era drept și a fost pus pe cruce)
