Selecția proverbelor, zicerilor și idiomelor friuliene cel mai des utilizate în friuli, inclusiv traducerea în italiană, ca mărturie a înțelepciunii poporului său.
Idolii friuliene
- La femine a zece su tre cjantons de cjase sau un jurat de ducat! (Femeia ține trei colțuri ale casei sau demolează toate cele patru)
- Ancje il diaul al 'ere un àgnul tal imprin. (Diavolul a fost și un înger la început)
- Ancje the mus disgose to make a cjant a la morose! (Chiar și măgarul se răzuiește ca să-i facă un cântec prietenei sale)
- Une biele femine 'și jè paradii de la tine, infiâr de la anime și purgatoriu de la tacuin. (O femeie frumoasă este paradisul ochilor, iadul sufletului și purgatorul portofelului.
- Atâta timp cât ciape fuc ciase, nu este nevoie să se încălzească. (Când casa ia foc nu este timpul să se încălzească)
- Cul mananca si vif, cul dizuna intra in paradi. (Mâncând trăiești, postind mergi la cer)
- El lotus este în aramă. (Lotul este în brațe, sau norocul este în lucru)
- Cui nevoieal nol crot ai Sants, chrai al meracui. (Cine nu crede în Sfinți, măcar crede în minuni)
- Te poți ierta, dar nu uita! (Poți ierta, dar nu uita)
- Vin al dă fuarce ae lenghe și la cjol aes gjambis. (Vinul întărește limba și o scoate din picioare)
Citiri recomandate- Proverbe ebraice: zicale și idiomuri
- Proverbe eskimoase: zicale și idiomuri
- Proverbe românești: zicale și idiomuri
- Proverbe despre fericire: ziceri populare
- Proverbe calabre: zicale și idiomuri
- Cuant che polente e je pizzule, zece la la fete în om. (Când polenta este mică, țineți felia în mână)
- Iubire fără barufe și fas le muffè. (Dragostea fără a se face face mucegai)
- O fasarai al è fradi di nò fa mai. (O voi face ca fratele să nu o facă niciodată)
- Dacă domnul solicită fructul cere angi il pagnut. (Dacă Domnul trimite copilul, el trimite și pâinea)
- Vin și amis, un paradis. (Vinul și prietenii, sunt un paradis)
- Pan di paron al à crietis siet. (Pâinea stăpânului are șapte cruste)
- În fiecare lună luna se desfășoară, în fiecare zi înveți una. (În fiecare lună se face luna nouă, în fiecare zi înveți ceva)
- Cjase dai contèns 'a este anciemò di fa. (Casa de conținut este încă de făcut)
- Dacă cur dul joci în Friul. (Dacă te doare inima, du-te înapoi în Friuli)
- Cui che nol à vois, ul dî che s'a lis à gjavadis. (Cel care nu are vicii înseamnă că le-a îndepărtat)
- „Vuelin siet umign a fa ciase”, iar o femine a sdrumale este suficientă. (Este nevoie de șapte bărbați pentru a face o casă, dar o femeie este suficientă pentru a o distruge)
- Cui folosal nàs sfortunat, ancje cândal cole par daur și romp el nas. (Cel care se naște nefericit, chiar dacă cade în spate, își rupe nasul)
- Amintiți-vă bine nuvizze-ului că dacă doriți să fiți brutal, mâine trebuie să dați în judecată! (Amintiți-vă mirelui că, dacă azi este nora, mâine este soacră)
Zicale friuliene
- Nissun al à tant cefa ca bon a nuie. (Nimeni nu este la fel de ocupat ca wimp)
- A ve moros "e jè una cros, a no velu a" son dos. (A avea un iubit este o cruce, dar a nu-l avea sunt două cruci)
- Nu există niciun fel de fază mai mare, care este la tane. (Vulpea nu face niciodată daune lângă bârlogul său)
- Căsătoriile: la vârsta unui bun sacrament la tignivin i prèdis. (Căsătoria: dacă a fost un sacrament bun, preoții au păstrat-o)
- Fiecare cian laudă cozile. (Fiecare câine își laudă coada)
- Al fàle à ancje il predi sul altar. (Preotul de pe altar este greșit și el)
- Val plui un amì che cent parinc '. (Merită un prieten de o sută de rude)
- Prime di spune di nò, viot se tu push spun yes, prime di di yes, pense dureros într-o zi. (Înainte de a spune nu, vezi dacă poți spune da, înainte de a spune da, gândește-te la asta într-o zi)
- Chel poate fi un pas viàrs l'infir al străzilor „destin so miege”. (Cei care au făcut un pas în iad au făcut deja jumătate de drum)
- Une buine mari e val plui di cent maestris! (O mamă bună valorează mai mult de o sută de profesori)
- Gjat al este un leon pe surìs. (Pisica este un leu pentru șoarece)
- Al este lar tant cui are roba, care cui areal zece sac. (Cel care fură la fel de mult pe cel care ține sacul este hoț)
- A ridade a pus un claxon din boxe. (Râsul scoate un cui de pe pieptul mort)
- Având în vedere lucrurile lumii, există ponta de la lengua. (Toate lucrurile din lume sunt pe vârful limbii)
- Apa și el savon xe do boni dotori. (Apa și săpunul sunt doi medici buni)
- Un inutil învață mus, si piart tiemp, în plui, a enervat fiarele. (Este inutil să înveți măgarul, timpul este irosit și bestia devine mai nervoasă)
- Ancje Dio al este furlan; sa nol pae vuei, al pae doman. (Dumnezeu este și friulian; dacă nu plătește azi, plătește mâine)
- Zece persoane sunt în public și coregju în privat! (Apărați-vă prietenii în public și corectați-i în privat)
- Val plui un amì che cent parinc '. (Merită un prieten de o sută de rude)
- Avar no si picje par no spindi becs da cuarde. (Cel nenorocit nu se spânzură pentru că nu a cheltuit banii cu funia)
- Parinc 's cognossin a fassis, gnòcis și cassis. (Rudele se cunosc la nașteri, nunți și înmormântări)
- La tristèrie și impare cence mèstris. (Răutatea se învață fără profesori)
- Tres robis impussibilis: face sta férs i fruts, cori i viei și fa tasé lis feminis. (Trei lucruri imposibile: faceți copiii să stea nemișcați, faceți bătrânii să alerge și să tăceți femeile)
Proverbe friuliene
- Șalele de la „fiul lui granc”, care iubesc al lui, sunt pìzzul! (Greșelile sunt mari atunci când iubirea este mică)
- Printul pecjàt al pregătește secontul. (Primul păcat pregătește al doilea)
- Lis feridis d'amor al po 'vuarilis dome chel che lis à fàtis! (Rănile de dragoste nu pot fi vindecate decât de cei care le-au făcut)
- Chel se poate spune că este posibil să se întoarcă! (Cine vrea ca fiica să-i mângâie mama)
- Care ch'al fas pe cjase în loc, fas sau mase mari sau mase mici. (Cine face casa în piață sau o face prea sus sau o face prea joasă)
- Fiecare aspect este în egală măsură la fel ca al. (Fiecare nebun pare înțelept când tace)
- Tu ești să pari cuanche tu saras pari! (Îl vei considera pe tatăl tău când vei fi tată la rândul tău)
- Dacă citiți egalitatea vă cjatis tal simitieri. (Dacă căutați egalitatea o puteți găsi la cimitir)
- Cui sudors de furlanie vin, polente și ligrie! (Cu eforturile friulienilor, vin, polenta și bucurie)
- Nol este un ver amî chel al dîs afirmă că da. (Nu este un prieten adevărat care spune întotdeauna da)
- A che che al bute vie cu lis mans i tocje di a cirî cui pis. (Cel care se aruncă cu mâinile sale trebuie să meargă să se uite cu picioarele)
- Aghe ruvine i puinz și vin cjaf. (Apa strică podurile și vinul strică capul)
- În maridasi ești bine mes, în copa purcit ești bine. (Căsătoria este bună timp de o lună, uciderea porcului este bună pentru un an)
- Tal pais dai zuète, duc „a” crodin de către cjaminà. (În țara șchiopilor toți cred că merg pe jos drept)
- Printul pecjat al pregătește il secont. (Primul păcat pregătește al doilea)
- Al è mior invidiază că niciun pietat. (Mai bună invidie decât milă)
- Chel che nol a nemîs nol a nancje amîs! (Cine nu are dușmani nici măcar nu are prieteni)
- Un pecjat al este tant; cent prejeris a ’son little. (Un păcat este mult; o sută de rugăciuni sunt puține)
- Vânjesc un paradis în pieptul mont. (Bogații au raiul în această lume)
- Nol este nissun nunți care nol jentri demonii. (Nu există nicio căsătorie în care diavolul nu intră)
- De trei ori mai bun de trei ori mona. (De trei ori bun, de trei ori prost)
- Pasul în cjase nol este aur che le pae! (Pacea acasă nu are preț)
- Nancje in paradis no si ben bessoi. (Chiar și în cer nu te simți bine singur)
